Mais ou sont les neiges d’antan? Dar unde-i neaua de mai an?*

Se întreba poetul acum 500 de ani, ne întrebăm și noi, acum, dar dintr-o perspectivă mai prozaică. Stratul de zăpadă este o componentă a sistemului climatic, cu impact, pe de-o parte, în gestionarea resurselor de apă și generarea de energie electrică, și pe de altă parte, în declanșarea unor hazarduri naturale ca inundațiile și avalanșele.  Mai mult, stratul de zăpada e considerat un indicator bun al schimbării climatice, datorită dependenței sale de temperatură. Prezența (sau absența) stratului de zăpada afectează albedoul și declanșează un feedback ce amplifică scăderea (sau creșterea) temperaturii aerului, deasupra sa.   1

Proiectul SnowBall („Remote sensing, model and in-situ data fusion for snowpack parameters and related hazards in a climate change perspective”)** a avut ca temă tocmai studierea mai aprofundată a caracteristicilor și evoluției stratului de zăpadă din România. Finanțarea acestui proiect s-a făcut prin Mecanismul Spațiului Economic European (European Economic Area – EEA) Financial Mecanism 2009 – 2014, iar promotorul lui este Administrația Națională de Meteorologie. Pe lângă meteorologi români, echipa proiectului a cuprins hidrologi ai Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor, cercetători de la Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie din Universitatea de Vest (Timișoara) și de la Centrul de Inginerie a Apelor Subterane din Universitatea Tehnică de Construcții București. Partenerii norvegieni ai cercetătorilor români au fost experți de la Norsk Regnesentral Stiftelse (Cerntrul de Calcul Norvegian).

La finalizare, proiectul SnowBall a strâns rezultate importante legate de  îmbunătățirea monitorizării zăpezii și gheții, folosind atât observații de suprafață, cât și date derivate din măsurători efectuate de la bordul sateliților, unii dintre ei recent lansați de Agenția Spațială Europeană (Sentinel-1 și Sentinel-3). Pe de altă parte, integrarea datelor in situ a noilor observații satelitare și a rezultatelor modelării climatice și hidrologice a adus elemente importante pentru cuantificarea mai bună a riscurilor legate de producerea de avalanșe și inundații rapide în zonele montane. Pe termen lung, schimbarea climatică modifică aceste riscuri. Experimentele numerice în condițiile scenariilor de creștere a concentrațiilor globale ale gazelor cu efect de seră, analizate în cadrul proiectului, relevă cum debitele maxime ale râurilor cresc în anotimpul rece și la tranziția dintre iarnă și primăvară, amplificând riscul inundațiilor rapide. Refacerea rezervei de ape subterane este și ea o temă importantă legată de caracteristicile actuale și evoluțiile viitoare ale stratului de zăpadă.

Cum să ne ferim de avalanșe și inundații rapide, unde și cât timp mai putem schia în România, dar și cum vom putea potrivi mix-ul energetic al țării, din care resursa hidroenergetică e o parte importantă – sunt chestiuni ce ne privesc pe toți și la care vom putea răspunde din ce în ce mai bine, avansând pe drumul cunoașterii științifice, spre politici și decizii informate.

Echipa SNOWBALL

*Francois Villon, Ballade des dames du temps jadis (Balada doamnelor de altadată)

http://www.poezie.ro/index.php/poetry/22688/Balada_doamnelor_din_alte_vremuri

**http://snowball.meteoromania.ro/

Despre autor
Conferențiar Dr. la Facultatea de Geografie - Universitatea din Bucuresti
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2017 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress