Eseu asupra schimbărilor climatice. Partea I

Ultimul secol s-a caracterizat prin schimbări climatice destul de vizibile pentru ca oamenii de știință să le considere o realitate și un semn pentru viitor. Deși societatea nu poate să intervină prea mult în acest ciclu de lungă durată, pe care Pământul îl experimentează din timpul erelor glaciare și până în prezent, totuși, aceasta a influențat/a accelerat prin activitățile economice, mai ales industriale, aceste schimbări, prin ceea ce climatologii au numit ”forcing-ul climatic de origine antropică” (Christopherson, 2006).

Temperaturi maxime record au dominat ultimele două decenii pentru stații atât continentale, cât și din largul oceanelor, și atât pentru regimul termic diurn, cât și cel nocturn. Spre exemplu, anul 1998 a fost cel mai cald an al tuturor timpurilor, 2002 a fost al doilea cel mai cald, iar următorul an, 2003, a fost al treilea cel mai cald, toți cei trei ani eclipsând valorile maxime record de până atunci, respectiv anii 1995 și 1997 (Houghton & Woodwell, 1989). Deși unii cercetători postulează a fi o pseudo-știință, acest fenomen al încălzirii globale, fie el eronat în unele privințe, este foarte important de înțeles pentru a putea da prilejul explicării unora dintre impacturile creșterii valorilor unor parametri climatici asupra sistemelor fizice geografice ale planetei (Hensen et al., 2012).

Există din ce în ce mai multe dovezi că procesul de încălzire globală observat încă de acum 50 de ani se datorează societății umane. Dintre acestea, este indiscutabil să nu amintim de migrarea zonelor climatice de la latitudini inferioare la cele superioare, accelerarea procesului de topire a ghețarilor, creșterea nivelului oceanelor și mărilor, toate acestea având loc în timp real, nicidecum fiind imaginate sau simulate în laboratoare pentru a da mai multă crezare ipotezelor științifice ale schimbărilor climatice/încălzirii climatice globale. Pentru aceste schimbări, oamenii de știință incrimează eliminarea unor cantități din ce în ce mai mari de dioxid de carbon, metan și multe alte gaze toxice acumulate în atmosferă din cauza activităților umane industriale.

Această nouă știință a încălzirii climatice globale a trezit atât interesul cercetătorilor, cât și al guvernelor, așa încât s-a ajuns la concluzia că numai printr-o unire a puterilor economice și politice ale fiecărui stat în parte, care a fost sau va fi afectat într-o anumită măsură de efectele schimbărilor climatice, se poate demara o acțiune colectivă pentru a reduce aceste efecte sau se poate conștientiza mai bine dimensiunea acestor schimbări. Astfel, s-a înființat Grupul interguvernamental de experți în evoluția climei, sau Intergovernmantal Panel on Climate Change (IPCC)[1], având ca principal obiectiv să determine lumea să înțeleagă riscul presupus de schimbările climatice determinate de activitățile umane (IPCC, 2001). Ca urmare, încă de la a treia adunare generală a grupului, s-a stabilit clar cine este responsabil de creșterea temperaturilor și a nivelului mărilor și oceanelor, și anume societatea umană. Tot atunci s-au realizat câteva scenarii ale evoluției climei, unul dintre acestea fiind numit ”recesiunea globală a ghețarilor montani” (Christopherson, 2006).

In urma multor cercetări reiese că societatea umană este cu adevărat responsabilă de prezența la valori ridicate a efectului de seră, existând un consens la nivel internațional asupra înregistrării celor mai ridicate temperaturi în ultimele două decenii, de când există o rețea meteorologică mondială (de circa 140 de ani).

Perspectiva paleoclimatologică nu a rămas fără căutare în rândurile specialiștilor, indicatorii acesteia (asupra calotelor de gheață, sedimentelor depuse în urma topirii ghețarilor, recifii coraligeni, metodele de determinare sporopolinice, metodele de cercetare a climei pe trecut prin dendrocronologie…etc) punând în evidență un proces de încălzire a climei în ultimii 600 de ani, dar mai ales o accelerare a lui în ultimii 20 de ani (Parmesan, 2006). Mai mult, s-a calculat că Pământul trece printr-o încălzire climatică fără precedent în ultimii 125.000 de ani, care se apropie în medie de 1oC, rezultatele fiind bazate pe studierea calotelor de gheață antarctice (Parmesan, 2006; Hansen, 2012).

Spre detaliere, este necesar să precizăm faptul că aceste schimbări climatice din ultimele decenii se resimt diferit în funcție de latitudine (Karl et al., 2009). În acest sens, este de notat faptul că dacă la latitudinile temperate, creșterea de temperatură se situează sub 0,4oC, în Groenlanda, Siberia și Peninsula Antarctică, s-a evidențiat o creștere de până la 3oC (Tang et al., 2013). Studiile în aceste regiuni s-au dovedit a fi cheia deslușirii incertitudinilor privind fenomenul schimbărilor climatice globale, mărturie în acest sens stând decretarea perioadei 2007-2008 ca ”An Internațional Polar”, în care oamenii de știință au început să-și îndrepte atenția spre dovedirea diferențelor între așa-numitele ”fluctuații forțate” (cauzate de om) și ”fluctuații neforțate” (naturale).

Provocarea climatologilor în ceea ce privește elaborarea unor modele climatice constă în înțelegerea trendurilor climatice în nonlinearitatea și haosul ce descriu sistemul climatic natural actual (Christopherson, 2006)), sarcină ce ar putea fi asemănată cu cea a lucrului cu un calculator gigant, în care toate componentele climatice trebuie programate și interconectate. Astfel, folosind modele matematice inițial stabilite pentru realizarea prognozelor de vreme, oamenii de știință au dezvoltat un model climatic complex cunoscut sub denumirea de ”Model general de circulație” (GCM). La rândul lui, acesta operează cu mai multe submodele care iau în considerare atmosfera, apa oceanică, suprafața activă a uscatului, criosfera și biosfera. Cele mai sofisticate modele cuplează atmosfera și oceanul.


[1] IPCC este o organizație formată în 1988, care funcționează sub coordonarea Programului Națiunilor Unite asupra Mediului (UNEP) și a Organizației Meteorologice Mondiale (WMO), având în subordine o serie de departamente științifice pentru coordonarea cercetării asupra schimbărilor climatice globale, prevederea vremii, precum și pentru elaborarea de politici la adresa posibilelor efecte induse de aceste schimbări.

BIBLIOGRAFIE

  1. Altizer S, Ostfeld R.S, Johnson P.T., Kutz S, Harvell C.D., 2013, Climate change and infectious diseases: From evidence to a predictive framework, În Science, 341 (6145), 514-9
  2. Christopherson, R.W., 2006, Geosystems. An introduction to physical geography, Pearson Prentice Hall, New Hersey, USA
  3. Hansen, J., Makiko, S., Reto, R., 2012, Perception of climate change, În Proceedings of the National Academy of Sciences, 10.1073/pnas.1205276109. Disponibil la http://www.pnas.org/content/early/2012/07/30/1205276109.abstract
  4. Houghton, R., Woodwell, G., 1989, Global climate change. În Scientific American, Aprilie, p.36
  5. IPCC, 2001, Working Group I, Climate Change 2001. În The scientific basis, London, Cambridge Press
  6. Karl, T.R., G.A. Meehl, T.C. Peterson, 2009, Global Climate Change Impacts in the United States. Cambridge, Cambridge University Press, United Kingdom
  7. Meehl, G. A., Tebaldi, C., Walton, G., Easterling, D., McDaniel, L., 2009, Relative increase of record high maximum temperatures compared to record low minimum temperatures in the U.S., În Geophysical Research Letters, 36, L23701.
  8. Parmesan, C., 2006, Ecological and evolutionary responses to recent climate change, În Annual Review of Ecology Evolution and Systematics, 37, 637669
  9. Rott, H., Skvarca, T., 1996, Rapid collapse of northern Larsen Ice Shelf, Antarctica. În Science, 271, Februarie: 788
  10. Tang, Q., X. Zhang, X. Yang, and J. A. Francis, 2013, Cold winter extremes in northern continents linked to Arctic sea ice loss. În Environmental Research Letters, 8, 014036
  11. Strauss, B., 2013, Rapid accumulation of committed sea-level rise from global warming.  În Proceedings of the National Academy of Sciences. Disponibil la http://assets.climatecentral.org/pdfs/Strauss-PNAS-2013-v2.pdf
  12. Williams, P.D., Guilyardi, E., Madec, G., Gualdi, S., Scoccimarro, E., 2010, The role of mean ocean salinity in climate. În Dynamics of Atmospheres and Oceans, 49, p. 108-123
  13. ***, 2011, Le rechauffement climatique. În Etudier.com, Disponibil la http://www.etudier.com/dissertations/Le-R%C%A9chauffement-Climatiqye/206421.html
  14. ***, Site-ul official al IPCC, http://www.ipcc.ch/
  15. ***, 2011, National Research Council, National Security Implications of Climate Change for U.S. Naval Forces. Washington, DC: The National Academies Press
Despre autor
Studentă în anul II Master, specializarea Climatologie și Resurse de Apă, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
3 comentarii la acest articolScrie-l pe al tau!
  1. Buna! Ma bucur pt initiativa ta de a scrie un articol/eseu despre schimbarile climatice, insa vreau sa fac cateva precizari. Incep cu ‘impact’ al carui plural este ‘impacturi’ si nu ‘impacte’.

    Doi, atunci cand aduci niste puncte in discutie vino si cu cateva exemple, si aici ma refer la ‘fenomenul incalzirii globale…fie el si eronat in anumite privinte’; in ce privinte este considerat eronat? Ca o mentiune, termenul de ‘incalzire globala’ pierde teren in fata termenului ‘schimbari climatice’, care e mult mai potrivit. Vezi si traducerea pt IPCC care nu.i face cinste: climate change – schimbari climatice. Evolutia climei nu ne duce neaparat cu gandul la schimbarile climatice in contextul in care clima a fost puternic influentata de factorii antropici in ultimii 250 de ani…vezi termenul ‘anthropocene’.

    Trei, co2, ch4 etc, le poti aduce in discutie ca fiind gaze cu efect de sera, toxicitatea lor fiind de o importanta redusa in acest context.

    Patru, ‘An International Polar’. Acesta a fost de fapt al 4-lea AIP – http://www.arctic.noaa.gov/ipy.html

    Cinci, probabil ca prin ‘fluctuatii fortate’ si ‘fluctuatii nefortate’ vrei sa faci referii la factorii de tip ‘forcing’ si ‘feedback’, care cred ca ar merita lasati asa in text si insotiti de o explicatie solida, care este, dealtfel, foarte interesanta. Care sunt gazele cu efect forcing si care cu feedback, si in ce consta diferenta dintre ele. E foarte important de notat/scris.

    Astept cu interes si urmatoarele parti (sau partea a 2a)!

    Toate cele bune!

  2. Buna. Ma bucur ca ai/ ati citit cu atentie eseul si, de asemenea, ma bucur ca inca se mai fac comentarii atat de detaliate la articole. In ceea ce priveste pluralul, imi asum vina. Nu am verificat in vreun dictionar…doar am mers pe ”urechea muzicala”, care s-a inselat de data aceasta, deoarece mi-a sunat involuntar mai bine ”impacte”. Am schimbat deja si multumesc ca mi-ai atras atentia. In ceea ce priveste acele fluctuatii fortate si nefortate, poate nu suna atat de academic, dar am considerat ca inlocuiesc mai bine in acest context cuvantul ”forcing”. Exemplele sper ca vor fi satisfacatoare in cea de-a doua parte, desi si aceasta va avea doza ei de abstract. Cat priveste anul international polar, nu am precizat al catelea este, doar am spus cum a fost numit. Nu am avut intentia sa numar cati ani internationali polari au fost decretati pana acum. In fine, cand am precizat ”si alte gaze toxice”, nu am incadrat si dioxidul de carbon sau vaporii de apa in aceasta categorie, dar intr-adevar, formularea mea poate duce la incertitudini, asa ca am eliminat cuvantul ”alte”. Multumesc pentru sugestii si corecturi!

  3. Bravo Gabriela! Important este sa faci ceva … nu ii baga in seama pe cei ce simt nevoia obsesiv compulsiva de a corecta pe altcineva. Lumea are nevoie de oameni care fac ceva, nu de cei care trancanesc despre greseli gramaticale; chiar nu conteaza cate greseli ai, conteaza doar mesajul sa fie unul de calitate si sa poata inspira urmatoarele generatii sa gaseasca solutii la problemele pe care le sesizezi. Referitor la nevoia de a corecta pe altii, asta chiar este “boala grea” … daca careva vrea sa se intereseze, atunci sa caute pe google Obsessive–compulsive disorder: Grammar Pedantry Syndrome … multi nici nu realizeaza ca au sintome din categoria asta. (cautati in limba engleza, pentru ca in limba romana s-ar putea sa gasesti reclama la creme de hemoroizi :) ), Nici macar nu este boala, este doar un sindrom, care pentru altii, are acelasi efect ca zumzaitul unui tantar noaptea. Oricum, iata o solutie la problema incalzirii globale, recent facuta publica http://totb.ro/foto-prima-bolta-de-alge-din-lume-produce-zilnic-oxigen-cat-4-hectare-de-padure/ . Inca nu exista solutii globale, simple, pentru reducerea cantitatii gazelor cu efect de sera, dar se fac pasi promitatori in acest sens.

Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress