Cum iti place zapada? Alba, verde sau deloc?

Ador zapada! As vrea ca iernile mele sa fie insotite intotdeauna de frumusetea fulgilor de nea si a formelor de gheata, chiar daca mai tremur din cand in cand sau imi curge nasul. Sunt destul de multe persoane ce mi-ar spune sa ma mut in nordul Europei pentru a-mi implini dorinta, insa la fel de multe se bucura de unicitatea fiecarui fulg de nea.

Zapada este intiparita in amintirile mele ca avand cea mai pura nuanta de alb, insa de curand am aflat ca poti avea parte si de zapada galbena, cu o tenta de portocaliu (sau invers). Si nu ma refer la mici pete galbene intr-o mare de alb, ci la fulgi de nea ce sunt colorati inainte de a se depune pe pamant.

Daca in aer exista diversi poluanti acestia vor fi incorporati in fulgi, iar in momentul in care soarele ii lumineaza, culoarea galbena va iesi in evidenta. In anul 2007, in regiunea ruseasca Omsk, pe o suprafata de 1500 kmp, au cazut fulgi uleiosi, galbeni si portocalii si, total neasteptat, cu un miros neplacut aducand a putred. O explicatie data este legata de prezenta industriei petroliere in zona. O alta este cea a aducerii de nisip, sare si alte sedimente de pe fundul marii Aral (ce seaca) de catre furtuni de praf. Tot in Rusia, in Urali, datorita poluarii industriale, in martie 2009 s-a asternut zapada galbena, ce continea concentratii ridicate de magneziu, zinc, fier, nichel, crom, cupru si cadmiu.

Zapada galbena, portocalie sau chiar rosie poate cadea direct din cer atunci cand particule de praf si nisip intra in componenta fulgilor de omat, insa in cantitati neobisnuit de mari. Un exemplu il constituie Coreea de Sud, unde in martie 2006  a nins in galben datorita nisipului provenit din deserturile Chinei de Nord.

Aceeasi cauza (nisipul adus din deserturile Chinei si Mongoliei), in aceeasi perioada, a dus  la colorarea in rosu (ciudata coincidenta) a partii de nord a Rusiei. In 2010 acest fenomen s-a repetat in regiunea Amur, deci se pare ca nu este ceva neobisnuit pentru locuitorii Rusiei, cel putin pentru o parte dintre ei. Nuantarea naturala a zapezii nu are efecte negative asupra mediului sau a populatiei, ce mai mare parte a prafului sau nisipului ajungand sa faca parte din sol dupa topirea omatului.

Zapada poate fi si neagra sau gri. Unde? In zonele in care carbunele se foloseste drept combustibil de catre populatie, cazand pe arii restranse. Cand? In momentul in care cenusa vulcanica corespunzatoare unei eruptii de proportii este raspandita in aer si de data aceasta sunt afectate arii largi. Unde si cand? Pe toata perioada iernii, in orase.

Dar asta nu e tot! Coloritul zapezii poate avea drept cauza aparitia si dezvoltarea algelor si bacteriilor. Chlamydomonas nivalis duce la formarea zapezii denumita „pepene verde” (”watermelon”), intalnita in regiunile polare si in cele alpine. In afara de culorile specifice pepenelui (rosu sau verde), neaua raspandeste un miros dulce, asemanator cu cel al fructului. Algele pot colora zapada si in albastru, galben sau maro.

In insulele Ellesmere, din nord-vestul Groenlandei, au fost descoperite bacterii ce produc hidrogen sulfurat, colorand gheata si zapada intr-un galben puternic, cu tente de auriu. Mirosul este pe masura, insa cu adevarat surprinzator este sulful ce s-a acumulat pe suprafata ghetarului si izvoarele sulfuroase create de topirea zapezii tot de catre bacterii. Specialistii au analizat bucata de ghetar cu interes deosebit, deoarece conditiile in care traiesc aceste organisme sunt unice, iar ei considera ca bacteriile gasite in zapada sunt un model pamantean extrem de bun pentru a invata despre viata extraterestra. De ce spun asta? Deoarece pete galbene asemanatoare cu cele de aici au fost observate pe satelitul lui Jupiter, Europa.

Ca e galbena, verde sau banal si incantator de alba, nu as vrea ca zapada ce se asterne peste fiecare forma, incurcand circulatia, udandu-mi si murdarindu-mi incaltamintea cand se topeste, sa lipseasca din viata mea. Voua va place la fel de mult ca si mie sau ati dori sa-mi mai pun pofta-n cui?

Webografie (Puteti citi mai multe: )

Aici (About. com Weather)….

Aici (About.com Chemistry)…

Aici (BBC News )….

Aici (Discover Magazine)…

Aici (NASA)…

Aici (RIA Novosti)…

Surse foto: About.com Chemistry, Russiankafe, WebEcoist

Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine dar si de colaboratori, va invitam sa va abonati la newsletter-ul revistei noastre.

Despre autor
Absolventa a specializarii Stiinta Mediului si a masterului Evaluarea Integrata a Starii Mediului din cadrul Facultatii de Geografie (UB).
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2018 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress