Ce stiati sau nu stiati despre aer?!

Materia se regaseste pe Pamant in trei stari: lichida, solida si gazoasa. Aerul reprezinta un amestec gazos, avand astfel proprietatile acestei stari. De aceea, aerul nu are o forma definita sau un volum exact. De exemplu, daca ai umple cu aer o cutie, aerul ar lua forma acesteia si ar umple-o complet.

Gazele, ca tot ce reprezinta materie, sunt alcatuite din particule minuscule denumite atomi ce se leaga intre ele pentru a forma particule “un pic “ mai mari denumite molecule. Moleculele starii solide sunt grupate strans iar ca rezultat materia solida are forme bine definite. Moleculele starii lichide sunt legate una de alta, dar pot aluneca (pozitia lor se poate schimba una fata de alta), permitand lichidelor sa-si schimbe forma. Moleculele gazoase sunt separate una de cealalta si altfel se pot deplasa in toate directiile si pe orice distanta.

O modalitate nu tocmai stiintifica de descriere a atmosferei este aceea de a spune ca aceasta este aer. De vreme ce scriu acest lucru, ma voi dezice de intelesul formularii aer atmosferic. Atmosfera de astazi a Pamantului contine molecule diatomice de azot (nitrogen) (N2) in proportie de aproape 78,2 %, molecule diatomice de oxigen (O2) in proportie de 20,5 %, argon (Ar) – 0,92 %, dioxid de carbon (CO2) – 0,03 %, ozon (O3) si alte gaze [heliu (He), metan (CH4), kripton (Kr), hidrogen (H2), neon (Ne)], praf, fum, alte particule in suspensie, etc. Aerul pur este impalpabil, inodor si incolor.

Moleculele ce formeaza aerul se misca foarte rapid, cu aproximativ 488m/s si 1,75 km/h la temperatura camerei. Ca analogie, ne putem imagina o masa de biliard tridimensionala, pe care exista bile ce se misca si se ciocnesc una de alta in mod constant. Efectele acestei miscari a bilelor (moleculelor) reprezinta forta denumita presiune. O forta poate fi definita ca impingere sau tragere, presiunea aerului putand fi considerata impingere. Alt motiv pentru aparitia presiunii atmosferice, pe langa miscarea moleculelor de aer, il reprezinta greutatea aerului.

Atmosfera Pamantului apasa asupra tuturor formelor pe care le inconjoara, cum ar fi corpul uman. Intr-o zi obisnuita, la malul marii, presiunea care apasa asupra umerilor, capului, stomacului, picioarelor noastre etc. este de aproximativ 101 kiloPascali. Distribuita, reprezinta 6,7 kilograme ce apasa pe fiecare 2,54 cm2 ai corpului uman. Si daca e asa, cum ajung plamanii nostrii sa reziste? Acestia sunt plini cu aer, iar aerul din interiorul lor exercita aceeasi presiune ca cea din afara, echilibrand situatia.

Presiunea aerului variaza, fiind diferita de la o zona a Pamantului la alta. Daca am pune o cantitate de aer intr-un borcan si l-am astupa cu un capac, moleculele de aer ar umple borcanul si s-ar izbi continuu de peretii acestuia, exercitand presiune din toate directiile. Daca am pune aceeasi cantitate de aer intr-un borcan mai mare presiunea din interiorul lui ar fi mai mica, deoarece moelculele sunt mai raspindite, iar suprafata de care se lovesc este mai mare.

In aceeasi maniera ne putem imagina functionarea atmosferei Pamintului. Aerul ce inconjoara Pamantul este retinut imprejurul planetei datorita fortei de gravitatie. Mai exact, o jumatate din totalitatea atmosferei (ca greutate a aerului) este mentinuta doar pana la altitudini de 5,49 km. Drept consecinta, presiunea aerului este mai mare la nivelul marii datorita greutatii aerului acumulat deasupra, care ajunge pana in spatiu. La o inaltime mai mare presiunea descreste, deoarece aerul de deasupra cantareste mai putin. Daca ati ajuns vreodata pe varful unui munte, ati observat ca este mai dificil sa respiri in acea zona, deoarece aerul este mai rarefiat si presiunea este mai mica.

Presiunea aerului nu variaza doar cu altitudinea. Ea se schimba zilnic in functie de temperatura. Putem verifica acest lucru folosind un balon, un frigider si o bucata de sfoara. Umflati balonul si masurati-i circumferinta cu o bucata de sfoara. Puneti balonul in frigider pentru cateva minute si masurati-l din nou. De data aceasta balonul va fi mai mic, deoarece moleculele de aer “racite” se misca mai incet fata de cele “incalzite” si exercita o presiune mai mica asupra peretilor balonului.

Astfel, presiunea aerului depinde si de temperatura, iar atmosfera Pamantului se contracta si se dilata zilnic in functie de modificarea acestui parametru. Aerul este incalzit de catre Soare in timpul zilei si se raceste in timpul noptii. Prezenta sau absenta norilor si a diferitelor suprafete (oceane, gheata, continente), de asemenea, influenteaza puternic incalzirea sau racirea atmosferei, ducand la o variatie importanta a temperaturii aerului in functie de zona.

Imprevizibil si extrem de interesant, aerul este indiscutabil esential existentei noastre. Ne este intru totul familiar, inconjurandu-ne si facand parte din corpul uman. Si totusi cit de multe stim despre el?

Despre autor
Absolventa a specializarii Stiinta Mediului si a masterului Evaluarea Integrata a Starii Mediului din cadrul Facultatii de Geografie (UB).
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress