Calitatea locuirii în Bucureşti, cu o privire atentă asupra calităţii mediului-studiu în perimetrul Calea Dorobanţi-Şoseaua Ştefan cel Mare-Calea Floreasca-Strada Cronicarilor-Strada Amman

Subiectul acestui articol îl reprezintă calitatea locuirii din oraşul Bucureşti, cu o atenţie specială asupra calităţii mediului dintr-un perimetru aparţinând Sectorului 1, şi a fost redactat cu ocazia participării revistei Greenly la evenimentul Street Delivery. Perimetrul luat spre analiză este delimitat de străzile: Calea Dorobanţi în vest, Şoseaua Ştefan cel Mare la sud, Calea Floreasca la est, Strada Cronicarilor şi Strada Amman în nord. Este o analiză la nivel mic, ce cuprinde un spaţiu urban relativ restrâns din Bucureşti, dar care scoate în evidenţă aspecte ce pot fi corelate cu altele, pentru a reda înfăţişarea ţesutului urban pe ansamblu.

1p

Localizarea perimetrului analizat în cadrul Sectorului 1

Ce înseamnă calitatea locuirii într-un spaţiu urban şi de ce este importantă ea pentru stabilirea calităţii vieţii oamenilor?

Calitatea locuirii reprezintă un concept care reuneşte o serie de caracteristici atât fizice cât şi sociale, analizate cu ajutorul unor indicatori privind condiţiile intrinseci ale locuinţelor (tipul şi aspectul clădirilor, numărul de etaje, terenul din împrejurimea locuinţelor) dar şi extrinseci (mediul învecinat-accesul la transport public, reţeaua de utilităţi publice, parcuri, cinematografe, şcoli, numărul de spaţii oxigenante şi calitatea lor etc).

În urma analizării acestor indicatori, se pot concluziona aspecte privind calitatea vieţii dintr-un anumit areal, iar în cazul de faţă asupra perimetrului localizat în Sectorul 1, în partea sud-estică a acestuia, la limita cu Sectorul 2. Analiza a fost făcută punându-se accent pe componentele mediu din spaţiu, precum: spaţiile rezidenţiale, comerciale, spaţii verzi, spaţii din vecinătate şi sursele de degradare ale acestora.

Primul lucru care se ia în calcul în acestă analiză este influenţa factorilor din perimetru, determinate de cadrul natural şi componentele mediului din vecinătate. Spitalul Clinic Floreasca, aflat în partea estică a arealului reprezintă o influenţă importantă, prin zgomotul produs de alarmele ambulanţelor, prin fluxul relativ mare de persoane ce intră în spital zilnic, prin deşeurile spitaliceşti eliminate periodic. Următoarea influenţă o are Stadionul Dinamo, situat tot în est: fluxul mare de persoane ce intră în stadion în cadrul evenimentelor programate,  zgomotul produs de acestea dar şi de maşini (aici este inclusă și poluarea aerului cauzată de gazele de eşapament ce afectează sănătatea populaţiei), şi nu în ultimul rând deşeurile rezultate, afectează calitatea locuirii.

O altă influenţă o au spaţiile comerciale din cuprinsul arealelor, dar în special din vecinătate (poluarea aerului prin mirosuri pestilenţiale provenite din deşeurile neridicate la timp din apropierea magazinelor, chioşcurilor, restaurantelor). Deşeurile menajere sunt răspândite haotic în multe puncte din perimetru, de la grădinile blocurilor până la marginea drumurilor, sau chiar saci menajeri lăsaţi lângă coşurile de gunoi.

2p

Deşeuri depozitate haotic

Nu în ultimul rând, infrastructura de transport, prin pulberile în suspensie, afectează populaţia iar prin depunerea acestora pe frunzele plantelor se ajunge în timp la reducerea manifestării procesului de fotosinteză şi la scăderea densităţii stratului vegetativ. O altă influenţă negativă a traficului o reprezintă  poluarea fonică, ce reprezintă influenţa predominantă din areal dar şi din vecinătate, şi care induce stări de stres, cu implicaţii negative pe termen lung (boli de diferite tipuri).

Al doilea aspect este reprezentat de spaţiile rezidenţiale, ce cuprind majoritar case de până la 5 nivele, urmate de blocuri de maxim 10 etaje. Există o discrepanţă privind aceste spaţii, în sensul că unele spaţii de locuit sunt complet utilate, reabilitate şi îngrijite iar altele sunt exact invers, acest lucru dând un aspect inestetic zonei şi posibilitatea creării unor accidente nedorite.

3p

Clădire dezafectată de pe Calea Floreasca

Spaţiile verzi existente în acest areal sunt: grădinile blocurilor, scuarurile şi locurile de joacă pentru copii. Acestea sunt afectate în principal de depozitarea necontrolată a deşeurilor, de noxele maşinilor, de pulberile în suspensie provenite de la şantierele de construcţii. Majoritatea sunt neîngrijite, sunt puţine ca număr, distribuite inegal în areal, fiind majoritar amplasate pe trotuarele din bulevardele mari, în timp ce pe străzile mici din centrul arealului, mai ales unde sunt case, aliniamentele stradale lipsesc cu desăvârşire, fiind înlocuite de trotuare betonate si de deşeuri. Singurul spaţiu verde care respectă cerinţele impuse este parcul de pe Soşeaua Ştefan cel Mare. O soluţie pentru rezolvarea problemei spaţiilor verzi ar putea-o reprezenta plantarea de noi copaci, în locul celor vechi, unii rezistenţi la poluare, apoi lărgirea aliniamentelor stradale şi nu în ultimul rând întreţinerea riguroasă a acestora.

4p

Parcul de lângă Şoseaua Ştefan cel Mare

Zgomotul şi vibraţiile reprezintă un factor problemă în areal, prin traficul intens din lungul bulevardelor principale, prin numărul destul de mare al ambulanţelor care trec zilnic spre spital, dar şi prin zgomotul produs de claxoane şi şantierele în lucru. Apoi, vibraţiile cauzate de circulaţia tramvaielor reprezintă o problemă ce poate duce la degradarea spaţiilor rezidenţiale şi nu numai.

5p

 

Şantier din vecinătatea Şoselei Ştefan cel Mare

Un aspect pozitiv este reprezentat de faptul că zgomotul se reduce spre centrul arealului, odată cu îndepărtarea de zona bulevardelor principale şi de şantierul ce se ocupă cu reabilitarea complexului de locuinţe de pe Ştefan cel Mare.

Calitatea aerului este puternic afectată din cauza noxelor emanate de către mijloacele de transport în comun, dar şi de către maşinile care staţionează la semafor timp îndelungat, în principal pe arterele mari de circulaţie. O altă sursă o reprezintă deşeurile menajere depuse haotic, mai ales în groapa de pe strada Chile, care emană un miros puternic, putând fi perceput de la distanţe destul de mari, fiind un disconfort mai ales pentru oamenii care locuiesc în apropiere.

6p

Groapa de pe strada Chile

Calitatea apei este una similară cu cea a întregului Bucureşti, în acest areal neexistând fantâni sau cişmele, nici pe bulevardele principale, nici pe străzile mai mici unde sunt amplasate casele, dar nu există probleme deoarece zona este racordată la reţeaua de utilităţi publice.

Pentru  zona analizată, harta expusă mai jos clarifică şi spaţializează caracteristicile discutate anterior.

HARTAMED

Harta calităţii mediului

În concluzie, arealul analizat, deşi este unul restrâns, se confruntă cu destul de multe probleme, de la depozitarea haotică a deşeurilor, la parcările insuficiente cauzate de numărul prea mare de maşini ce parchează într-o zonă ce nu a fost concepută pentru a susţine acest număr,  apoi străzi foarte înguste ce aduc de asemenea probleme asupra parcărilor, spaţii verzi insuficiente şi prost întreţinute, surse de zgomot şi vibraţii, iar toate aceste elemente corelate afectează populaţia din zonă.

8p

Strada Chile

Bibliografie:

1. D.G. Vâlceanu, L. Zulaica, 2012, Indicele calităţii locuirii-instrument de evaluare a calităţii locuirii urbane, Vol.3, Urbanism. Arhitectură. Construcţii

2. https://maps.google.com/

Despre autor
Masteranda anul II la Universitatea din București.
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress