Bioterorism

″Omul este, pur şi simplu, cea mai formidabilă fiară de pradă și, realmente, singura care își pradă sistematic propria specie.″ (William James)

Știința modernă este o binecuvântare sau, mai degrabă, un blestem? Dilema ivită în secolul trecut s-a amplificat odată cu evoluția științei. Din nefericire, mintea omenească poate da dovadă de foarte multă ingeniozitate atunci când trebuie să găsească mijloace de infestare sau distrugere biologică în masă. Bioterorismul constă în utilizarea unor arme de distrugere în masă, care utilizează ca încărcătură microorganisme sau toxine cauzatoare de boli grave sau mortale, ce pot ajunge în organism prin piele, inhalare sau tractul digestiv.

Primele arme biologice au fost utilizate în jurul anului 424 ȋ.Hr., în războiul peloponesiac. Sciții foloseau săgeți înmuiate în corpuri în descompunere sau sânge amestecat cu bălegar. Spartanii obișnuiau să arunce asupra cetăților asediate bucăți de lemn umectate cu sulfuri. În literaturile greacă, persană și romană se descrie modul în care erau utilizate animalele moarte pentru contaminarea fântânilor. De asemenea, în timpul războaielor purtate de dinastia Sung (China), între anii 960-1279, erau utilizate “fumuri cu arsenic”. 17831_1_miscellaneous_digital_art_biohazard În asediul asupra fortăreței Kaffa din Crimea, între anii 1346-1347, mongolii au utilizat cadavrele celor răpuși de ciumă, cu scopul de a infecta apărătorii fortului. În secolul al VI-lea, venețienii și-au câștigat notorietatea prin folosirea otrăvurilor pentru eliminarea adversarilor politici sau religioși.

Napoleon însuși folosea în conflictele armate baionete contaminate cu cianuri, iar în timpul războiului civil din America, s-a folosit acid hipocloric la fabricarea proiectilelor. În secolul al XV-lea, vinul francez era infectat de către spanioli cu sânge provenit de la bolnavii de pestă, iar tot în acel secol, Francisco Pizarro a distribuit amerindienilor din America de Sud îmbrăcăminte contaminată cu variolă. În secolul al XVI-lea, englezii distribuiau pături contaminate cu variolă triburilor amerindiene care ȋi ajutau pe francezi. Rușii au folosit aceeași metodă pe care o folosea și armata tătară cu 400 de ani înainte, respectiv utilizarea cadavrelor celor răpuși de ciumă, în războiul împotriva Suediei din anul 1710.

La 22 aprilie 1915, armata germană lansa o încărcătură de peste 150 de tone de clor asupra armatei franceze. Aceeași armată germană lansa pe 17 aprilie 1917 un atac chimic asupra Regimentului 1 Vânători de Munte (România). Substanțe sterilizante (afectează solul), desicante (produc uscarea progresivă a vegetației) și defoliante (determină căderea frunzelor) au fost folosite în războiul din Vietnam de către americani. Aceste substanțe nu erau sub incidența Protocolului de la Geneva sau a Convenției privind interzicerea armelor chimice. Irak-ul a folosit iperita și tabunul la Halabja, provocând numeroase victime în rândul populației civile, preponderent copii și femei.

În data de 27 iunie 1994, în Matsumoto (Japonia), membrii organizației Aum Shinrikyo au pulverizat gaz sarin dintr-un vehicul în mișcare. Atacul a fost o reacție la punerea sub acuzație a organizației în fata Curții Districtuale Nagano. Bio-weapons-Biological-Weapons-Chemical-Attack-WarȚintele erau cei trei judecători ce prezidau audierile, dar în urma atacului au murit 7 oameni, iar alti 270 au fost grav afectați  Aceeași organizație, în anul 1995, pe data de 20 martie, a amplasat 11 pachete conținând gaz sarin (doar 6 fiind folosite în final) în trenurile care circulau pe trei linii importante de transport subteran, ce duceau spre stația Kasumigaseki, linii utilizate zilnic de peste 5 milioane de persoane. Atacul s-a soldat cu 12 morți și aproape  5.000 de răniți. De la atacul din Tokyo, din 1995, s-a remarcat o creștere a numărului de incidente cu agenți toxici sau infecțioși.  Între 1995 și 1998, FBI-ul a deschis peste 250 de anchete privind folosirea materialelor biologice, concluzionând, din fericire, că peste 80% din ele erau doar alarme false.

Între 2 și 20 octombrie 2001, în Washington DC (SUA), au fost expediate 3 scrisori ce conțineau spori de antrax, avându-i ca destinatari pe Tom Brokaw (jurnalist la NBC News), Tom Daschle (membru al senatului) și redacția ziarului The New York Post. După 11 septembrie 2001, pericolul unor atacuri teroriste de amploare asupra populației din oricare parte a lumii nu mai este doar o ipoteză de lucru.

Terorismul biologic reprezintă la ora actuală una dintre cele mai grave amenințări la adresa tuturor statelor. Având în vedere tendința de amplificare a violentelor religioase, politice și interetnice, precum și numărul cazurilor de încălcare a drepturilor omului în zonele “ fierbinți” de pe glob, analiștii au atenționat riscul accentuării utilizării acestor tipuri de arme în acțiunile teroriste. Răspunzând nevoii de informații în acest domeniu, Center For Non Proliferation Studies (Centrul de studii pentru neproliferare) este o bază de date deschisă, creată de Institutul din Monterey (California), ce cuprinde toate incidentele din această categorie, înregistrate în lume, începând cu anul 1900.

Queens_CanadaFlowchart2Surse informatii : http://news.bbc.co.uk/onthisday/hi/dates/stories/march/16/newsid_4304000/4304853.stm ; http://terrorism.about.com/od/originshistory/a/AumShinrikyo.htm ; http://www.historycommons.org/timeline.jsp?timeline=anthraxattacks&anthraxattacks_other=anthraxattacks_patriot_act ; http://www.medicinenet.com/bioterrorism/article.htm ;  http://www.bt.cdc.gov/bioterrorism/overview.asp ; http://www.wisegeek.com/what-is-bioterrorism.htm ; http://biotech.law.lsu.edu/blaw/bt/epr_bioterror01.pdf

Surse foto : http://www.imgbase.info/images/safe-wallpapers/digital_art/1_miscellaneous_digital_art/17831_1_miscellaneous_digital_art_biohazard.jpg ; http://www.healthfiend.com/wp-content/uploads/2011/10/Bio-weapons-Biological-Weapons-Chemical-Attack-War.jpg ;  http://2011.igem.org/wiki/images/0/0f/Queens_CanadaFlowchart2.png

Despre autor
Student în anul al II-lea, specializarea Geografia Mediului, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress