http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-ii-a Revista ta online de mediu Fri, 07 Mar 2025 08:19:57 +0000 hourly 1 http://wordpress.org/?v=3.5.1 http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-ii-a#comment-598 Alexandra Petre Wed, 25 Apr 2012 16:22:12 +0000 http://greenly.ro/?p=2945#comment-598 Va asigur ca aceasta este valoarea regasita in lucrarea domnilor Dumitrescu, Stanciu si Zidaru. In articol nu am mentionat, in principal din lipsa de spatiu, ca aceste “gropi” erau mostenite de la o generatie de fantanari la alta, puteau fi trecute din posesia lor in cea a manastirilor, daca domnitorul acorda dreptul de exploatare celor din urma, etc. Practic, exploatarea indelungata (chiar sute de ani) poate fi o explicatie pentru dimensiunea oferita. Din pacate termenul “treptat” – prezent in lucrare – nu ofera o pozitionare exacta in timp a ajungerii la aceste dimensiuni. De asemenea, termenul de crivac este mentionat in carte ca utilaj. Parandu-mi foarte interesant, am adaugat o fotografie a acestuia in articol, trimitand si catre sursa si, asa cum ati mentionat, acesta este crivacul de la Salina Turda.
Nu voi contesta validitatea informatiilor oferite in lucrarea consultata, insa ma voi informa si asupra detaliilor oferite de dumneavostra. Multumesc frumos pentru comentariu si pentru interesul acordat acestui subiect, pe care, personal, il gasesc foarte interesant.
Cu stima,
Petre Alexandra

]]> http://greenly.ro/aer/aurul-negru-si-ploiestiul-partea-a-ii-a#comment-596 Aurel Tudorache Wed, 25 Apr 2012 06:19:26 +0000 http://greenly.ro/?p=2945#comment-596 Aveti cateva date eronate in articol.
In perioada mentionata de d-voastra nu existau mijloacele tehnice pentru saparea unor “gropi” cu adancimea de 1415 m.
Instalatiile rudimentare pentru scoaterea vaselor cu petrol se numeau “hecne” cu cai. Ele functionau asemantor cu crivacul folosit la extractia vagonetilor de sare din saline. De altfel fotografia din materialul d-voastra este probabil crivacul folosit la Salina Turda. Mai exista un crivac la Muzeul Tehnic din Bucuresti, de dimensiuni mai mari, care a fost folosit la Salina Praid.
Despre exploatarea petrolului mai gasiti date in Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir si foarte multe date la Muzeul Petrolului din Ploiesti.
Cu stima
A. Tudorache

]]>