Aerul din București : A Smooth Criminal – Partea a II-a

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, un european petrece în medie 85% din timp în spații închise  fie acasă, fie la serviciu. Experții spun că ferestrele etanșe și nivelul ridicat de izolare termică favorizează menținerea poluanților în interiorul încăperii  În afară de monoxidul de carbon (CO), provenit în mare parte din aerul exterior, încăperea este invadată de particule de praf, microorganisme, precum bacterii, spori de ciuperci sau acarieni, fum de țigară, păr de animale și chimicale provenite de la diferite substanțe, folosite pentru curățarea locuinței sau a biroului. Poluarea aerului în interiorul propriei locuințe poate fi controlată prin aerisirea corectă a încăperilor  Se recomandă aerisirea prin tiraj de scurtă durată, respectiv deschiderea ferestrelor aproximativ 5 minute la fiecare 2 ore; în acest fel, se pierde o cantitate mică de energie, iar pereții, plafonul și pardoseala abia se răcesc.

În sezonul rece, intoxicațiile cu monoxid de carbon provoacă zeci de decese în București. Acest gaz fără culoare, fără miros și fără gust se poate acumula în concentrații mari în spațiile închise, fără să sesizăm prezența lui. Odată pătruns în organism, monoxidul de carbon împiedică oxigenul să mai ajungă la țesuturi. Simptomele intoxicației depind în special de rezistența fiecărei persoane în parte, pentru că unele persoane pot avea reacții mai severe decât altele în urma expunerii la aceeași cantitate de monoxid de carbon. Complicațiile intoxicației cu monoxid de carbon pot apărea chiar dacă persoana supraviețuiește acesteia. Indiferent de severitatea intoxicației cu monoxid de carbon, din cauza hipoxiei (lipsei oxigenului) cerebrale, pot să apară complicații în timp: pierderi de memorie, crize de tip epileptic, modificări de personalitate și altele. De obicei, intoxicațiile cu monoxid de carbon nu provin de la centralele cu gaz, ci în special de la sobele și instalațiile improvizate pentru încălzirea locuinței.

Pulberile în suspensie, PM10 (cu diametrul mai mic de 10 micrometri) și PM2,5 (cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri), care reprezintă, de fapt, forme de „praf”, diferența fiind făcută doar de mărimea particulelor, sunt un alt poluant al aerului în spațiile închise ale Bucureștiului.

Țigara este una dintre principalele surse de poluare a aerului, în spațiile închise ale orașului. Consumul de tutun a fost unul moderat până la începutul celui de al doilea război mondial, dar a crescut drastic după 1945. Gudronul e scris întotdeauna primul, și nu întâmplător. Nicotina se absoarbe în câteva secunde, tragem fumul, intră în plămâni, activează endorfinele, creează “senzația de fericire”, vine și trece, se resoarbe. Gudronul, în schimb, rămâne. Se adună miligram cu miligram, țigară cu țigară  se prelinge pe mucoasele interne și nu se elimină niciodată complet.

Gudronul este, de fapt, un termen general folosit pentru mai multe particule, ce rezultă din fumul de țigară. Particulele conțin substanțe chimice, precum oxizi de nitrogen (NOx), acid cianhidric (HCN),  dioxid de carbon (CO2) și monoxid de carbon (CO). Gudronul are gust neplăcut, pătează dinții, unghiile și atacă țesuturile plămânilor. Gudronul conține, de asemenea, benzopiren, o hidrocarbură puternic cancerigenă. Plămânii au niște “perișori” (cili), care ajută la “curățarea” lor, prin îndepărtarea substanțelor străine care ajung acolo. Acidul cianhidric împiedică derularea procesului de curățare a plămânilor. Fumul de țigară conține metale periculoase, printre care se află arsen, cadmiu și plumb.  Aceste metale au, de asemenea, efect cancerigen asupra organismului.

Nicotina ajunge direct la creier, imediat după primul fum de țigară inhalat. Odată ajunsă în creier, nicotina stimulează secreția de endorfine, substanțele care sunt sursa plăcerii. În foarte puține cazuri, în privința fumatului, se vorbește despre o dependență fizică; în marea majoritate a cazurilor, fumatul este doar rezultatul unei dependențe psihice. Efectele pe termen lung sunt bolile cardiovasculare, creșterea tensiunii arteriale, creșterea colesterolului, provocarea congestiilor cerebrale și a trombozelor vasculare.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, anual, pe glob, mor în medie 600.000 de oameni din cauza fumatului pasiv, o treime fiind copii, expuși fumului de țigară acasă. În București, în ultimii 25 de ani, numărul persoanelor decedate în urma cancerului pulmonar (boală provocată de fumat) s-a triplat.

Surse informații : http://www.calitateaer.ro/parametri.php ; http://www.sanatateplus.ro/downloads/amg1_curs4.pdf ; http://dezvoltare.md/articles/aerisirea-in-casa-prevenirea-aparitiei-mucegaiului/ ; http://www.ecopolis.org.ro/studii/calitatea-aerului-in-bucuresti-efecte-asupra-sanatatii  ; http://www.evz.ro/detalii/stiri/cocktailul-din-gudron-50-de-ml-de-otravuri-in-stare-pura-955381.html ; http://nicoshop.ro/Blog/ce-este-nicotina-si-care-sunt-efectele-ei/ ; http://www.ziare.com/articole/cauze+deces+fumat

Surse foto : http://eclujeanul.ro/wp-content/uploads/2012/09/mucuri-tigari.jpg ; http://sanatate.ele.ro/images/poze/flacara1_mare.jpg ; http://www.usiinterior.ro/wp-content/uploads/fereastra-deschisa-asigura-ventilarea.jpg

Despre autor
Student în anul al II-lea, specializarea Geografia Mediului, Facultatea de Geografie, Universitatea din București
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress