Aerul condiţionat: afectarea mediului şi a sănătăţii umane (partea a II-a )

În prima parte a acestui articol vă spuneam cum persoane ce lucrează sau trăiesc în aceeaşi încăpere pot resimţi diferit prezenţa aparatului de aer condiţionat. Îmbrăcămintea pe care o purtăm, metabolismul, diferenţa de temperatură pe verticală sunt importante, dar nu trebuie să neglijăm nici modul în care aparatul de aer condiţionat este poziţionat.

Este indicat ca aparatul sa fie montat astfel încât să nu vă sufle direct în pat, în faţă, în ceafă, în urechi, în ochi, în creştetul capului, peste şale sau în direcţia unui obiect voluminos care să îl devieze spre locurile unde sunteţi aşezaţi.

Aşa cum am aflat de la domnul Dr. Ing. Teodor Teretean, evitarea acestei situaţii se poate face prin amplasarea aparatului într-o poziţie optimă, în care corpul uman să se întâlnească cu aerul insuflat numai după ce acesta a parcurs un drum cât mai lung, răsucindu-se practic pe 2-3 laturi ale încăperii. În acest fel, jetul de aer „îşi pierde din putere” prin frecarea de pereţi, tavan, mobilier etc.

Dacă este necesar, modificaţi poziţiile de amplasare a mobilierului pentru a nu împiedica o curgere corectă a aerului; eventual, renunţaţi la anumite obiecte de mobilier, dacă încăperea este supraîncărcată. De regulă, după 6-9 m de parcurs, cu 1-2 schimbări de direcţie, jetul îşi pierde capacitatea de a produce senzaţia de curent.

Alte informaţii importante pe care orice „consumator” de aer condiţionat trebuie să le ştie se referă la diferenţe între sexe şi vârste. Este interesant să ştim că din punct de vedere medical nu există diferenţe semnificative în percepţia senzaţiei de confort termic între bărbaţi si femei sau între tineri şi vârstnici. Totuşi, faptul că femeile poartă haine mai subţiri, conduce la necesitatea realizării unor temperaturi interioare mai ridicate şi trebuie să ţinem cont şi de faptul că tinerii sunt de obicei mai activi decât cei vârstnici, căldura lor metabolică fiind astfel mai pronunţată.

Un ultim aspect pe care nu-l pot trece cu vederea se referă la aerul proaspăt şi îmbâxirea filtrelor. Echipamentele de generaţie mai veche nu furnizează aer proaspăt, doar îl recirculă pe cel existent în încăpere. Curenţii de aer creaţi în acest spaţiu vântură substanţele poluante, ce sunt inhalate de către ocupanţii încăperilor în doze mult mai mari decât în cazul încăperilor neclimatizate. La birou sau acasă, haideţi să deschidem ferestrele măcar dimineaţa pentru a „schimba” aerul din cameră.

Necurăţarea filtrelor de aer la intervalele recomandate de către producătorii aparatelor de aer condiţionat lasă o mulţime de bacterii şi ciuperci să se dezvolte în interiorul acestora. În plus, vaporii de apa condensează pe unele componente ale aparatului astfel că aceştia se pot  transforma într-o sursă de mucegai. Este recomandată curăţarea aparatului de aer condiţionat şi spălarea sau înlocuirea filtrelor de două ori pe an sau conform instrucţiunilor de folosire a fiecărui aparat în parte.

Decizia de a utiliza sau nu aparatul de aer condiţionat vă aparţine, iar acum puteţi decide dacă vă este benefic, dacă puteţi modifica lucrurile pe ici pe colo pentru ca această invenţie să vă fie personal de folos sau dacă mai bine v-aţi lipsi de ea.

Pentru a fi la curent cu cele mai noi articole scrise de redactorii Greenly Magazine, dar şi de colaboratori, vă invit să vă abonaţi la newsletter-ul revistei noastre.

Webografie:

http://www.airconditioning.ro/images/publicistica/U1006/U1006.htm

http://www.cotidianul.ro/mit-si-realitate-despre-aerul-conditionat-120385/

Sursă foto: Jessie Jean / Getty Images

Despre autor
Absolventa a specializarii Stiinta Mediului si a masterului Evaluarea Integrata a Starii Mediului din cadrul Facultatii de Geografie (UB).
Scrie aici comentariul tau

Te rugam sa-ti introduci numele!

Necesar!

Te rugam sa introduci o adresa de email valida!

Necesar!

Te rugam sa scrii mesajul!

Greenly Magazine © 2019 All Rights Reserved

Designed by WPSHOWER

Powered by WordPress